Actualitate

CCR modifică din nou Codul Penal: „în cazul concursului de infracţiuni se pot aplica pedepse disproporţionat de mari”

In cazul concursului de infracţiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproporţionat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis excepţia de neconstitutionalitate ridicată din oficiu de Tribunalul Arad – Secţia penală împotriva dispoziţiilor articolului 35 al.1 din Codul penal şi a constatat că sintagma “şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv” este neconstituţională.

Excepţia de neconstitutionalitate a fost ridicată din oficiu de Tribunalul Arad, cu ocazia soluţionării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârşirea a 46 de infracţiuni de înşelăciune, 46 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătura privată şi 46 de infracţiuni de fals informatic.

In sesizare, s-a aratăt că în acest caz este vorba de mai multe persoane vătămate, ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte. “In speţă, deşi cele 138 de acte materiale calificate ca infracţiuni savarsite in concurs (…) raportat la gradul redus de pericol social al faptelor săvârşite şi având în vedere incidenţa, în speţă, a cauzei speciale de reducere a pedepsei (…) dacă instanţa stabileşte pentru fiecare infracţiune în parte câte o pedeapsă cu închisoarea egală cu minimul special redus cu o treime, aceasta înseamnă stabilirea unor pedepse minime cu închisoarea de câte 8 luni pentru fiecare infracţiune de înşelăciune, de câte 4 luni pentru fiecare infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi de câte 8 luni pentru fiecare infracţiune de fals informatic”, se arată in sesizare. In aceste condiţii, inculpatul ar primi o pedeapsă de minim 8 luni de închisoare, la care s-ar adăuga un spor de 25 de ani şi 4 luni, precum şi 2 ani rest dintr-o pedeapsa anterioară, urmând să execute 28 de ani de închisoare pentru un prejudiciu total de 22.801 lei. In opinia magistraţilor de la Tribunalul Arad “o astfel de agravare a răspunderii penale nu respectă principiul proportionalităţii între valoarea socială lezată prin infracţiune şi sancţiunea aplicabilă”.

“In condiţiile în care valoarea socială supremă este viaţa omului, iar câteva sute de furturi din buzunare sunt, în modul cel mai evident, mai puţin grave decât un singur omor săvârşit chiar şi asupra unei singure persoane, reiese o lipsă vadită de proporţionalitate în dozarea pedepsei în raport cu valorile sociale ocrotite de legea penală“, subliniază sesizarea remisă CCR.

Analizând, CCR a constatat că sintagma “şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv” creează discriminare, fiind încălcate prevederile constituţionale cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
Declararea neconstitutionalitatii sintagmei respective înseamnă revenirea la soluţia adoptată de practica judiciară sub reglementarea Codului penal din 1969, în sensul “existenţei unei compatibilităţi limitate între infracţiunea continuată şi pluralitatea de subiecţi pasivi”. Insă – subliniază CCR – compatibilitatea urmează a fi reţinută de la caz la caz de către instanţele judecătoreşti, în baza rolului constituţional al acestora de a asigura înfăptuirea justiţiei.

Ca atare, urmare a constatării neconstituţionalităţii sintagmei “şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv” din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 al. 1 din Codul penal, unitatea subiectului pasiv încetează să mai fie o condiţie esenţială a infracţiunii continuate şi redevine un simplu criteriu de stabilire a unităţii rezoluţiei infracţionale, lăsat la aprecierea organelor judiciare.

Decizia este definitiva şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Arad – instanţa de judecată care a sesizat CCR.

To Top