Actualitate

Iohannis retrimite la Parlament Legea Centenarului Marii Uniri

Președintele României, Klaus Iohannis, a retrimis marți, la Parlamentul, Legea privind Centenarul Marii Uniri, pentru a fi reexaminată.

Textul integral al cererii de reexaminare:

„Domnului Călin Popescu-Tăriceanu – Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri

Considerăm că un asemenea demers legislativ are multiple valențe pozitive pentru societatea românească. Pentru claritate și pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, unele dintre dispozițiile acestei legi se impun a fi reanalizate însă, de către Parlament.

Din perspectiva referinței la Războiul pentru Întregirea Neamului, supunem atenției Parlamentului titlul legii. Astfel, față de obiectul de reglementare al legii transmise la promulgare, considerăm că indicarea intervalului 1916-1918 nu se circumscrie cu acuratețe faptelor de arme și sacrificiului uman consemnate, de altfel, în documente, lucrări științifice, monumente, memoriale și inscripții, care atestă că acestea au continuat până în anul 1919.

Art. 5 alin. (2) din legea transmisă la promulgare prevede că Guvernul României va elabora până la 30 iunie 2017, în condițiile prevăzute la alin. (1), respectiv în urma consultării și pe baza propunerilor venite de la autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și din partea altor instituții, companii de stat, regii autonome, culte religioase legal recunoscute, calendarul de activități pentru comemorarea Războiului pentru Întregirea Neamului în anul 2017.

În acest context, semnalăm că termenul de promulgare a început să curgă ulterior acestei date, iar intervenția legislativă de la art. 5 alin. (2) nu mai poate produce efecte juridice și contravine, totodată, principiului neretroactivității legii, consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, precum și normelor constituționale referitoare la intrarea în vigoare a legilor.

Pentru claritate și predictibilitate, dar și pentru asigurarea unității de reglementare, considerăm că se impune reanalizarea conținutului normativ al art. 4, prin care se instituie Medalia de onoare „Loc al Războiului pentru Întregirea Neamului” și Medalia de onoare „Loc al Marii Uniri”, medalii ce se acordă prin hotărâre a Guvernului, fără însă ca legiuitorul să stabilească prin norme primare minimale procedura de înaintare a propunerilor și cazurile de retragere a acestor distincții.

O asemenea completare a legii se impune cu atât mai mult cu cât în cazul celorlalte distincții acordate de alte autorități publice, legea stabilește că Guvernul va aproba prin hotărâre descrierea distincției, procedurile de înaintare a propunerilor, criteriile de acordare a distincției, precum și cazurile de retragere  a acestora – art. 1 alin. (6) și art. 2 alin. (5) din legea transmisă la promulgare.

Potrivit art. 5 alin. (1) din legea transmisă la promulgare, pentru perioada 2018-2020, Guvernul României va elabora anual, până la data de 30 noiembrie a anului anterior, Programul Național de Aniversare a Centenarului, aferent anului următor, în urma consultării și pe baza propunerilor venite de la autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și din partea altor instituții, companii de stat, regii autonome, culte religioase legal recunoscute.

În acest context, supunem atenției legiuitorului oportunitatea lărgirii cadrului de consultare prin includerea în acest proces decizional și a organizațiilor neguvernamentale.

Art. 6 alin. (3) din Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri prevede că Guvernul României va selecta activitățile care vor primi cofinanțare și va decide cuantumul acesteia. Având în vedere că această normă vizează resursele financiare necesare derulării activităților legate de Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și al Marii Uniri, apreciem că acest text ar trebui să cuprindă criterii minimale de selecție a acestora, în acest mod fiind exclus arbitrariul cu privire la obiectivitatea alocărilor bugetare.

Nu în ultimul rând, considerăm că Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri ar trebui reanalizată de Parlament și din perspectiva corelării ei cu noile reglementări privind reorganizarea Departamentului Centenar și înființarea Comitetului interministerial pentru Centenar, adoptate prin O. G. nr. 5/2017, sub aspectul stabilirii coerente a responsabilităților autorităților și instituțiilor publice în ceea ce privește organizarea și desfășurarea manifestărilor aniversare.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS”.

To Top